Odată cu acutizarea crizei coronavirus, în luna martie, România a realizat ca majoritatea celorlalte țări afectate de pandemie, că nu are propria producție strategică de materiale sanitare de protecție.
Ceea ce în primele două săptămâni ale epidemiei a dus la haos, frustrare și mai presus de toate la infectări.
De peste tot, medici, asistente, ambulanțieri strigau că nu au ce se proteja. Din spitale, mari și mici deopotrivă, lipseau măștile simple dar și cele cu protecție sporită, mănușile, combinezoanele, iar acolo unde managerii de spitale apucaseră să cumpere câte ceva, le dădeau angajaților cu porția.
Primele mari achiziții din import, din China și Turcia în special, majoritatea la prețuri uriașe față de cele de dinainte de pandemie, s-au făcut în partea a doua a lunii martie.
Între timp însă, un producător local de materiale textile începea la Târgu Lăpuș, în Maramureș, producția pentru măști chirurgicale, după ce președintele Consiliului de Administrație al grupului de firme Taparo, un vechi textilist, a anticipat încă din ianuarie, nevoia globală de asemenea materiale.
Ioan Filip se numește, iar astăzi la Lumea Europa FM, îi povestește Ancăi Grădinaru cum a reușit ca în mai puțin de o lună și jumătate, să ajungă de la ZERO la o producție de jumătate de million de măști chirurgicale și FFP2 pe zi. La care se adăugă combinezoane de protecție și nu numai.
Practic, 300 dintre angajați s-au reprofilat, iar acum nu mai lucrează stofe pentru canapele, ci materiale sanitare. În patru schimburi.
Toată producția pe următoarele săptămâni a fost antamată de stat, în condițiile în care de la 15 mai, purtarea măștilor va deveni obligatorie în toate încăperile publice.
Sunt aproape 2 luni de când la Târgu Lăpuș, o hală de la fabrica de mobilier tapițat, situată între dealuri, a fost transformată în unitate vitală pentru zeci de mii de angajați din sănătate aflați în prima linie și nu numai.
Împărțiți în patru schimburi, aproximativ 300 de angajați ai Grupului Taparo, lucrează să producă pentru prima data în România, măști, combinezoane, capeline și alte materiale de protecție sanitară.
Șeful lor este Ioan Filip, președinte al Consiliului de Administrație al grupului format din patru firme și care de la Revoluție, lucrează fără pauză în industria textilă.
Experiența l-a ajutat să anticipeze încă din ianuarie criza de materiale sanitare ce avea să vina odată ce epidemia de coronavirus din China se va fi transformat în pandemie, iar toate fluxurile de aprovizionare să intre în colaps.
Și pentru că producea deja țesătura necesară și avea relații de afaceri cu firme din China, conducerea grupului a comandat atunci prima linie de produs măști.
Până ca prima linie dar și următoarele să ajungă la Târgu Lăpuș a fost o aventură lungă: Piesele au venit din China cu avionul și nu cu vaporul cum s-ar fi întâmplat în vremuri normale, s-au mai rătăcit, iar producătorii chinezi nu au mai trimis și ingineri care să monteze linia, ci filme. Pe care Ioan Filip și echipa sa le-au studiat și reprodus până ce toate s-au potrivit.
Ioan Filip spune că vestea asamblării primei linii de producție s-a dus rapid în România, înainte să anunțe public asta.
Atunci, a primit un telefon. Era ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Primele măști de protecție produse în România au fost gata la 31 martie. Au plecat la Spitalul Județean Suceava, în primul focar de coronavirus din țară.
Ioan Filip mărturisește că niciodată în peste trei decenii de muncă, nu s-a simțit mai util societății.
Toată lumea a avut emoții în această perioadă, dar nu a fost și încă nu este timp de digerat așa ceva acum, cu atât mai puțin când presiunile pentru o producție cât mai mare sunt uriașe.
Telefoanele la fabrica de Târgu Lăpuș sună într-una. Toată lumea vrea să cumpere: spitale, medici de familie, instituțiile din sistemul de siguranță națională pentru sutele de mii de angajați care muncesc în stradă și nu numai, alte instituții publice, firme private.
Statul va avea însă prioritate la livrări cel puțin o lună de acum încolo, mai ales că purtarea măștilor va deveni obligatorie peste câteva zile.
Așa că Ioan Filip și echipa au hotărât că trebuie să se extindă rapid. Au cerut și au și primit un credit de 20 de milioane de euro.
Investiția e cu bătaie lungă.
Zilele au trecut repede și pe măsură ce noi linii de producții au fost asamblate, muncitorii de la Taparo au ajuns să fabrice acum câte 500 de mii de măști chirurgicale și FFP2 pe zi.
Din iunie, producția ar putea depăși 700.000 de măști pe zi.
Interviul integral cu președintele Consiliului de Administrație al Grupului Taparo, Ioan Filip, îl puteți asculta și viziona mai jos.
Sursă foto: contul de Facebook al companiei Taparo
