Adevărul descrie viaţa de după gratii a lui Liviu Dragnea, aflat în carantină la Penitenciarul Rahova, etapă prin care trece fiecare deţinut. „Cel mai probabil, Liviu Dragnea va fi tratat ca un deţinut VIP. El va beneficia cel mai probabil de regimul de detenţie special, destinat în special oamenilor de afaceri, foştilor magistraţi, politicienilor, dar şi persoanelor condamnate pentru pedofilie. În esenţă, în cazul lui Dragnea vorbim de camere mai bune, colegi de celulă mai liniştiţi, locuri de muncă mai călduţe. Dar, în concluzie, nu avem nicio garanţie că acesta nu va ajunge să beneficieze de tratamentul VIP scandalos de care s-au bucurat importante figuri publice din România în trecut. În ceea ce priveşte beneficiile recursului compensatoriu, cu siguranţă nu va fi în afara acestei legi, şi va reuşi să ajungă în unul dintre corpurile penitenciarelor, fie că vorbim de Rahova, Jilava, Giurgiu sau Slobozia, unde să beneficieze de reducerea cu 20% a pedepsei“, a explicat Sorin Dumitraşcu. Până una-alta, în acest moment la Rahova, Liviu Dragnea are la dispoziţie pentru activităţile recreaţionale unul dintre cele trei terenuri de sport ale penitenciarului, sau dacă doreşte să opteze pentru activităţile de muncă are la dispoziţie unul dintre cele patru ateliere, tâmplărie sau reparat maşini pe care instituţia le pune la dispoziţia condamnaţilor. Partea neplăcută este poate deşteptarea care se dă la ora 5.00 şi apelul de seară care se face la ora 19.00, imediat după servirea cinei la ora 18.00.

Surse politice au dezvăluit pentru Jurnalul Național că una dintre mizele PNL pentru preluarea șefiei Camerei Deputaților are legătură chiar cu situația lui Liviu Dragnea. Șeful Camerei poate retrage sesizarea înaintată Curții Constituționale, la sfârșitul lunii martie, de social-democratul Florin Iordache, cu privire la conflictul juridic de natură constituțională generat de încălcarea legii la Înalta Curta în privința completurilor specializate. Scopul este acela ca dosarul lui Liviu Dragnea să nu fie rejudecat, în cazul unei decizii favorabile la CCR.

Potrivit Ziarului Financiar, piața de îmbrăcăminte este dominată clar de trei giganți internaționali, respectiv Inditex (proprietarul Zara), H & M și Pepco, care au împreună aproape 400 de magazine și afaceri de peste 3,5 mld. lei (760 mil. euro) anual, conform estimărilor ZF. În eșalonul secund, pe o piață de haine evaluată la 14 mld. lei (peste 3 mld. euro), la care se adaugă 4,6 mld. lei (1 mld. euro) cheltuiți pe pantofi, se dezvoltă însă peste 100 de branduri locale și internaționale. ZF a selectat 20 de mărci din eșalonul secund, mărci străine, dar și românești, iar acestea ajung la afaceri cumulate de 2,3 mld. lei cu un total de peste 630 de magazine. Cele mai mari companii din liga secundă a modei sunt C&A, nemții de la New Yorker și Peek & Cloppenburg, și turcii de la LC Waikiki, fiecare cu afaceri de peste 200 mil. lei. Alte trei nume au afaceri de peste 100 mil. lei. Unele dintre aceste grupuri, cum este cazul Montecristo sau LPP, operează direct sau în franciză mai multe branduri. Pentru ele, ZF a luat cifra de afaceri cumulată a acestora, la fel ca în cazul Inditex. An de an, piața modei mai câștigă nume noi, mărci care vor să își pună România pe hartă ca urmare a rezultatelor bune pe care alte branduri le au aici. Spre exemplu, un magazin H&M vinde cu până la 50% mai mult decât unul din Cehia sau Ungaria, piețe unde salariul mediu este dublu. Românii însă sunt mai dispuși să dea bani pe haine decât consumatorii celorlalte piețe din regiune deoarece sunt mai impulsivi și pun un preț mai mare pe felul în care arată.