Moțiunea simplă depusă la adresa ministrului de Finanțe, liberalul Florin Cîțu, a fost adoptată, luni, de Senat.

Demersul social-democraților a adunat 59 de voturi „pentru”, 56 de voturi „împotrivă” și două abțineri.

Potrivit regulamentului Senatului, moţiunea simplă exprimă poziţia Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Astfel, moțiunea simplă nu obligă demiterea ministrului.

Intitulată „Guvernare PNL, numele tău este austeritate”, moțiunea a fost iniţiată de 41 de senatori PSD.

„Domnul Cîţu, în calitate de ministru, şi-a permis să facă declaraţii hazardate şi iresponsabile doar pentru a servi unor comenzi politice ale partidului pe care îl reprezintă într-un moment cu maximă expunere publică – campania electorală pentru prezidenţiale”, se precizează în text.

Potrivit documentului, singura „certitudine” după învestirea Guvernului Orban şi instalarea lui Florin Cîţu la Finanţe „este, în acest moment, scăderea leului în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce se va traduce pentru populaţia României în creşterea facturilor, a preţurilor bunurilor şi tarifelor la servicii, a ratelor la creditele bancare şi inflaţie”.

În moţiune se mai afirmă că „indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, luni, 2 decembrie, de Banca Naţională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,99%. Luni, acest indice a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din 29 octombrie, când a fost tot 3,03%”. Astfel, luna noiembrie a venit cu recorduri de depreciere a monedei naţionale, iar principala cauză este inconştienţa declaraţiilor publice făcute de domnul Cîţu din postura de ministru de Finanţe”.

Social-democrații fac referire şi la „algoritmul pentru concedieri, care a fost deja stabilit: simplu, sec, procentual. Este măsura Must Have cu numărul 4 din lista lui Cîţu – introducerea principiului 85/15, adică angajaţii din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajaţilor din economie”.

„Din cei aproximativ 6 milioane de angajaţi – la stat şi în mediul privat, ar mai rămâne 900.000 de oameni să lucreze în tot sistemul de stat din cele aproximativ 1.300.000 de persoane angajate în aparatul public – ministere, agenţii, administraţie locală, profesori, medici, pompieri, poliţişti, militari, cercetători etc. Diferenţa este exact de 400.000 cât au anunţat că vor să dea afară! Dacă ar fi doar nişte cifre seci şi nişte calcule simple cu procente, am putea chiar să plusăm, dar, ce să vezi, în tot aparatul administrativ – central şi local – lucrează doar 280.0000 de oameni care, evident, nu pot fi daţi afară toţi!”, se mai precizează în moţiune.