Klaus Iohannis decretează stare de urgență, de la începutul săptămânii viitoare.
”Am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare.
Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară.
În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus.
Dar – dragi români, autoritățile își fac treaba, Guvernul și-a făcut treaba și până acum foarte bine – dar singuri nu vom reuși să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută.
Avem nevoie de voi, dragi români!
Avem nevoie de voi să respectați îndrumările, indicațiile autorităților.
Avem nevoie să respectați regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice.
Și, da, avem nevoie să evitați contactele care nu sunt absolut necesare. Știu că acest lucru este puțin mai greu.
Și, da, avem nevoie să vă informați corect, să vă informați corect din surse publice, direct de la autorități.
Pentru a veni în sprijinul părinților care au copii de vârstă școlară, am promulgat tot astăzi legea care permite părinților, în condiții speciale, când școala este suspendată, să stea acasă, ca să îngrijească copiii.
Dragi români, împreună, și numai împreună, vom reuși să trecem cu bine și peste această criză”, a transmis Klaus Iohannis, sâmbătă seara.
Implicațiile anunțului făcut de președintele României au fost comentate și analizate într-o Ediție Specială Știrile Europa FM, moderată de Alice Iacobescu. I s-au alăturat în studioul Europa FM Cristian Striblea și Tudor Mușat, iar prin telefon au intervenit Cristian Tudor Popescu, Vlad Petreanu, Cătălin Tolontan, Vlad Mixich și Cristian Pârvulescu, dar și Nelu Tătaru, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
„Nu trebuie să ne sperie starea de urgență, dar nici nu trebuie să credeam că va rezolva lucrurile fără ca autoritățile să acționeze corect”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Stocurile de medicamente sunt monitorizate de SRI și, dacă va fi nevoie, statul le va rechiziționa”, a declarat Cătălin Tolontan.
„Când au auzit cuvântul urgență, foarte multe persoane vor merge să-și facă provizii”, a spus Tudor Mușat, prezent în studioul Europa FM.
„Până luni, găsim un cadru legal care să ne permită să facem ce nu am făcut în scenariul 2. În contextul acestei stări de urgenţă, se pot lua anumite decizii: se închid anumite instituţii, restaurante, mall-uri, se limitează circulaţia, se pot face percheziţii, se pot face controale, se poate limita accesul în anumite zone”, a explicat Nelu Tătaru , secretar de stat, la Europa FM.
„În România nu se testează decât cei care au avut contact direct sau care se întorc din străinătate. Noi nu aveam cum să-i testăm pe toți cei care prezintă anumite simptome”, a spus Cătălin Striblea la Europa FM.
„Decretarea stării de urgență nu este doar necesară, ci chiar târzie. Evident că este nevoie de măsuri de urgență atunci când ai nevoie de achizițioare de ventilatoare, kituri de testare etc. Starea de urgență permite intervenții rapide, inclusiv restrângerea dreptului de liberă circulație pentru cetățeni”, explică Vlad Petreanu la Europa FM.
„Este vorba de o stare de spirit publică. Panica va face ca politicienii să încerce să găsească soluții. Starea de urgență este o astfel de soluție. Se vor scurta o serie de elemente decizionale, ceea ce va da un plus de energie”, a spus analistul Cristian Pîrvulescu la Europa FM.
„Este important de discutat și efectul psihologic al decretării acestei stări de urgență”, este de părere Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, la Europa FM.
„Este foarte important ca autoritățile să asigure medicilor, care vor fi în prima linie, contextul necesar ca să își facă treaba”, a subliniat Vlad Mixich la Europa FM.
