Strofa 1:
În mine ceva încrezut
Mă îndeamnă să mă ascund
E mult prea fin, prea dulce…
Să mă ascund pe undeva
Unde mă va aștepta
E mult prea fin, prea dulce…

Pre-refren:
Și-am să mă duc să mă tot duc
Nu văd de nimeni de nimic să nu aud
Unde aș avea în comun ceva
Doar cu liniștea
Doar cu liniștea,
Doar cu liniștea,
Doar cu liniștea mea
Prea dulce…
Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii
Care cresc lângă fereastra mea
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.
Nu mai pot dormi, vino încoace
Lasă-n pace copacii dacă n-ai unde sta
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.

Strofa 2:
În mine ceva insistent
Pulsează din spate în piept
E mult prea fin, prea dulce…
Cu ea în sincron
Cu ea în unison
Ochii închiși nu crează doar somn
E mult prea fin, prea dulce…
Pre-refren:
Și-am să mă duc să mă tot duc
Nu văd pe nimeni de nimic să nu aud
Unde aș avea în comun comun ceva
Doar cu liniștea
Doar cu liniștea,
Doar cu liniștea,
Doar cu liniștea mea
Prea dulce…
Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii
Care cresc lângă fereastra mea
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.
Nu mai pot dormi vino încoace
Lasă în pace copacii dacă n-ai unde sta
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.
Tăcută,
Eu tăcut.
Mă ascultă,
O ascult.
O știu
Ne știm de mult.
Mă scufund, mă scufund,
Nu mă căutați, mă ascund…
Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii
Care cresc lângă fereastra mea
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.
Nu mai pot dormi, vino încoace
Lasă-n pace copacii dacă n-ai unde sta.
Tu ai, ai tot.
Tu ai, ai.