Liderul grupului liberal-democrat din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, se află vineri în România.

Observator atent al politicii locale și unul dintre criticii vehemenți ai schimbărilor din justiție, domnul Verhofstadt a propus excluderea ALDE din acest grup.

De altfel, el a început colaborarea cu Alianța 2020 USR-PLUS și a participat, în seara de vineri, la un miting electoral al acesteia.

ALDE România va fi exclus din grupul de parlamentari europeni din care face parte acum, în mod automat, săptămîna viitoare, după alegerile europarlamentare, a spus Guy Verhofstadt, în exclusivitate la Europa FM.

“Motivul e simplu: ca parte a coaliției de guvernare, ALDE România aprobă legi care slăbesc lupta împotriva corupției, care pun în pericol statul de drept și care servesc interesele cîtorva politicieni, nu pe cele  ale cetățenilor”.

Guy Verhofstadt a spus că a discutat în mai multe rînduri cu liderii ALDE România și că promisiunile pe care i le-au făcut aceștia nu s-au concretizat.

Pe de altă parte, el s-a referit și la protocoalele dintre serviciile secrete și Parchete, adesea invocate de alianța de guvernămînt în sprijinul modificărilor aduse legilor justiției.

“Trebuie să garantezi independența justiției în relația cu serviciile secrete și, pe de altă parte, nu e nevoie să slăbești lupta anticorupție ca să obții asta.

Sînt două obiective diferite, iar unul nu îl contrazice pe celălat”.

Deputatul european a fost și negociatorul Parlamentului pentru Brexit.

“Brexitul e important, firește, dar nu e prioritatea Uniunii Europene. Chiar și-așa, am spus întotdeauna că plecarea Regatului Unit e un eșec al Uniunii Europene. Ăsta e un motiv să încheiem socotelile cît mai repede și să încercăm să revigorăm Uniunea, astfel încît să putem evita alte asemenea “exit”-uri”, a spus Guy Verhofstadt. 

El a repetat că acordul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană nu va fi renegociat, indiferent de cine va fi liderul Partidului Conservator și premierul Regatului.

Theresa May a anunțat, vineri, că va demisiona pe 7 iunie.


EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
Transcrierea primei părți a interviului

 

– Îi spunem “Bun găsit!” lui Guy Verhofstadt, eurodeputat, liderul Alianței Liberalilor și Democraților din Europa – ALDE – și negociator-șef pentru Brexit al Parlamentului European. Astăzi, Theresa May a anunțat că va demisiona în două săptămîni de la conducerea Partidului Conservator britanic și, drept urmare, din funcția de premier. Cum va influența asta întreg procesul Brexit?

N-am nici o idee. Chiar nu știu care va fi impactul. Așteptăm în continuare ca o majoritate în Camera Comunelor să poată aproba acordul de ieșire din U.E. și legea aferentă. Sper ca noua conducere a Partidului Conservator, care va forma și viitorul Guvern, să poată obține majoritatea parlamentară necesară.

– Chiar vă așteptați să se întîmple asta?

Sper că o să se întîmple. Altfel, ne vom afla într-o situație extrem de dificilă la sfîrșitul lui octombrie.  Trebuie să scăpăm de discuția asta despre Brexit – ea otrăvește politica europeană. Discutăm mai mult despre Brexit decît despre reformarea Uniunii Europene. Sînt deja aproape 4 ani de cînd facem asta. Sper ca noua conducere  (a Partidului Conservator și a Guvernului) să găsească o soluție.

– Totuși, e foarte posibil ca viitorul prim-ministru să vrea să renegocieze acordul …

Nu vom renegocia acordul de ieșire din Uniune. Am spus-o de multe ori. Dar e loc de  negociere în ceea ce privește declarația politică (cea care însoțește acordul, n.red.). Declarația politică se referă la viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. În această privință sîntem foarte deschiși: dacă își doresc un acord de liber schimb, n-avem nimic împotrivă. Dacă vor o  uniune vamală, la fel. Dacă vor să meargă chiar mai departe, spre o înțelegere precum cea cu Norvegia, ceea ce înseamnă rămînerea în piața comună, nu sîntem împotrivă. Problema, în ultimele șase-șapte luni, nu e poziția Uniunii Europene: problema e că Regatul Unit nu are nici o poziție, nici măcar în Camera Comunelor.

– Vă vedeți continuînd în postura de negociator-șef al Parlamentului European…

Pentru totdeauna? Sper că nu. Sper să încheiem negocierile cît mai curînd posibil. Pentru că – încă o dată – toată energia pe care  o risipim în negocierea Brexitului nu poate fi folosită în eforturile de înnoire și de reformă a Uniunii Europene. Aceea e prioritatea mea: cum va supraviețui Uniunea Europeană în secolul XXI, sub presiunea populismului naționalist? Pentru asta cred că avem nevoie de o reformă profundă, iar asta cere timp, energie – timp și energie pe care le pierdem cu Brexitul. Brexitul e important, firește, dar nu e prioritatea Uniunii Europene. Chiar și-așa, am spus întotdeauna că plecarea Regatului Unit e un eșec al Uniunii Europene. Ăsta e un motiv să încheiem socotelile cît mai repede și să încercăm să revigorăm Uniunea, astfel încît să putem evita alte asemenea “exit”-uri. 

– Cît de ridicat credeți că e riscul unui Brexit fără acord în acest moment?

 Personal, cred că nu va fi niciodată o majoritate în Camera Comunelor în favoarea unui Brexit fără acord. Sînt ferm convins că l-ar opri: au făcut-o deja în ultimele luni și sînt convins că majoritatea nu va permite ca asta să se întîmple. 

– Totuși, ce-ar însemna un Brexit fără acord pentru continent?  

–  Ar însemna o graniță și taxe vamale între Regatul Unit și Uniunea Europeană, ceea ce e foarte rău pentru continent, dar și mai rău pentru Marea Britanie. Încă o dată, însă: sper că nu se va întîmpla și nu cred că majoritatea din Camera Comunelor va permite asta.

– Va supraviețui însă solidaritatea europeană manifestată în cursul negocierilor pentru Brexit alegerilor pentru Parlamentul European? Pe continent înfloresc numeroși mici Nigel Farage-i (liderul populist britanic creditat cu prima șansă la europarlamentarele din Regat,n.red.).

Da, dar Nigel Farage nu e o noutate. E în Parlamentul European de peste un deceniu. A avut 24 de locuri în ultimul Parlament. Va reveni cam cu tot atîtea: toată lumea vorbește de ascensiunea populiștilor și a naționaliștilor, eu însumi o fac. Dar bănuiala mea e că, la această rundă a alegerilor, elementul de noutate va fi constituirea unui grup nou, consistent, centrist și pro-european. El va fi nu numai alternativa la populism și naționalism, va fi și alternativa la blocajul vechilor politici socialiste și conservatoare. Din 1979 încoace, aceste partide au obținut întotdeauna majoritatea. Asta va dispărea acum și vom asista la apariția unei noi forțe politice –  una centristă și pro-europeană. Împreună cu Emmanuel Macron și, din România, cu USR-PLUS, vom lucra pentru reformarea Uniunii Europene pe baza unei noi platforme. În opinia mea, aceasta va fi schimbarea majoră în politica europeană –  mai importantă chiar decît ascensiunea naționalismului și a populismului.  

– Ceea ce mă aduce înapoi la întrebarea anterioară: sunteți optimist? Va supraviețui solidaritatea europeană din perioada negocierilor pentru Brexit?

Cred că da. Cred că toată lumea din Uniunea Europeană și din instituțiile europene înțelege că, în perspectiva Brexitului, numai unitatea ne poate salva. Avantajele Uniunii Europene sînt atît de importante – piața comună, libertatea de mișcare, cooperarea în diverse domenii, toate acestea sînt mult mai importante decît cred unii.

–  Urmează să luați parte la un miting electoral al Alianței 2020, USR-PLUS. De ce?

Pentru că încercăm să colaborăm. E vorba de un partid al cărui program principal e apărarea principiului domniei legii (aici, în România) și apărarea libertății de exprimare  și care vrea să lupte împotriva corupției. Cred că asta e o mare problemă într-o serie de  state europene: lupta anticorupție sau absența ei. De aceea vrem că colaborăm cu USR-PLUS. 

– Numai cu USR-PLUS?

Cu USR-PLUS, da.

– Cu ei și cu nimeni altcineva: e corect să mă gîndesc că nu vă veți întîlni cu nimeni de la ALDE România?

­ Nu (ne vom întîlni, n.red.), pentru că grupul nostru politic a hotărît să oprim colaborarea. Motivul e simplu: ca parte a coaliției de guvernare, ALDE România aprobă legi care slăbesc lupta împotriva corupției, care pun în pericol statul de drept și care servesc interesele cîtorva politicieni, nu pe cele  ale cetățenilor. Am încercat, pot să vă spun, în discuții directe cu conducerea ALDE România…

– Cu cine ați discutat?

Cu Călin Popescu-Tăriceanu, evident, și cu apropiații săi. Am încercat să schimbăm lucrurile, să spunem “Știți ce? Nu  puteți slăbi lupta anticorupție sau îmblînzi pedepsele pentru corupție pentru că sînteți în coaliție cu domnul Dragnea. Nu așa se procedează în Uniunea Europeană”. Temerea mea – și am spus-o direct conducerii ALDE România – e  e că, urmîndu-și orbește partenerul de coaliție, distrug de fapt valorile și principiile liberale în România.

Ați cerut în mod public excluderea ALDE România din grupul dumneavoastră. Cînd se va întîmpla asta, dacă se va întîmpla?

Se va întîmpla în mod automat săptămîna viitoare, după alegeri vom forma marți noul nostru grup.

Deci nu e loc pentru ei în nici o formulă?

Nu mai e nici un loc pentru ei pentru simplul motiv că nu mai practică principiile și valorile liberale precum statul de drept. Preferă să protejeze interesele personale ale conducerii socialiste (PSD, n.red.). S-ar părea că acest lucru e mai important pentru ei decît domnia legii, libertatea de exprimare și, cu siguranță, mai important decît lupta anticorupție. Nu putem accepta așa ceva.

– Reformele judiciare din ultimii doi ani și ceva au provocat numeroase controverse. Comisia Europeană și unii eurodeputați – printre care vă numărați – au fost acuzați că ignoră abuzurile unor magistrați din România. Continuă și  dezbaterea despre colaborarea un pic prea strînsă dintre serviciile secrete și procurori. Cum răspundeți acuzațiilor?

Am condamnat acele practici. În intervențiile mele din Parlamentul European am vorbit nu numai despre slăbirea luptei anticorupție, ci am subliniat și influența prea puternică a serviciilor în funcționarea justiței. Dar ăsta nu este un motiv să slăbești lupta anticorupție: trebuie să le faci pe amîndouă. Trebuie, de exemplu, să garantezi independența justiției în relația cu serviciile secrete și, pe de altă parte, nu e nevoie să slăbești lupta anticorupție ca să obții asta. Sînt două obiective diferite, iar unul nu îl contrazice pe celălat. Ceea ce am observat eu în politica românească e că aceste două elemente sînt mereu amestecate. 

–   Ca să fim eleganți.

–  Ca să fim eleganți, da. Folosesc unul dintre aceste elemente ca să justifice lipsa de acțiune în celălalt domeniu, iar asta nu e posibil. Nemulțumirile Comisiei Europene în această privință sînt foarte grave. Comisia nu procedează astfel foarte des: s-a întîmplat în cazul Guvernului Kaczinsky, în Polonia, în cazul Ungariei, semne de întrebare există și în privința Cehiei. Procedează astfel, în mod foarte hotărît, și în ceea ce privește România. Dacă astfel de observații vin din partea Comsiei Europene, cred că trebuie să le iau în serios, nu să spun: “A, nu, sînt motivate politic, sînt împotriva României – nu sînt împotriva României. E vorba de apărarea statului de drept și a luptei anticorupție în România, iar asta e în interesul cetățenilor români. Pare foarte greu de explicat unora dintre politicienii români, ei cred că [aceste demersuri] sînt împotriva României. Nici pomeneală: iubesc România prea mult și i-am am apărat interesele, în trecut, de foarte multe ori. De pildă, cînd am discutat despre greutatea voturilor României (în instituțiile europene, n.red.), unii voiau să le reducă impactul și m-am opus acestei propuneri.  Am spus: “Nu, e o țară importantă, cu populație mare, și care trebuie respectată în Uniunea Europeană”. Să spui, cum spun unii politicieni români, că acestea sînt atacuri împotriva României e cu totul neadevărat.

– Dar au partea lor de dreptate atunci cînd observă că multinaționalele nu sînt cercetate de procurori, că – atunci cînd vine vorba de capitalul străin – el nu e supus aceluiași tratament precum cel local?

În ceea ce mă privește, toată lumea trebuie să fie tratată la fel. Dar, din nou, nu prin slăbirea luptei anticorupție și prin amestecarea planurilor poți rezolva problema asta.

– Să reformulez: e posibil ca eforturile anticorupție să fi fost motivate politic și folosite în lupta politică în ultimii 10-12 ani, în România? Poate că despre asta vorbea ALDE România?

–  Eu vorbesc despre următorul lucru: în România și în oricare altă țară a Uniunii Europene lupta anticorupție e un element-cheie. Trebuie să continuăm, iar slăbirea luptei anticorupție nu e o politică bună, doar pentru a proteja interesele personale ale unor politicieni.

Însă ați început să-I criticați public pe cei din ALDE, dacă-mi aduc corect aminte, spre sfîrșitul anului trecut.

Am făcut-o pentru prima dată, foarte deschis, în dezbaterea cu premierul României, poate că vă aduceți aminte de ea. Dar am făcut-o și în mod direct, în relația cu liderii ALDE România, în urmă cu aproximativ un an.

– Vă întrebam din cauză că reformele au început foarte devreme în 2017. De ce-a durat atît?

În primul rînd, pentru că a trebuit să aflăm despre ce e vorba. După care, de multe ori, cei de la ALDE România mi-au promis că aveau să rezolve problemele. Nu s-a întîmplat niciodată.