DISTRIBUIȚI

Patriarhia Română anunță că arhiepiscopul Pimen, răpus de COVID-19, va fi înmormântat la mănăstirea Sihăstria Putnei.

„Biserica Ortodoxă Română a pierdut astăzi un vrednic de pomenire ierarh al ei, pe cel care a fost Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților în ultimii 29 de ani și al cărui nume, alături de ale altor înaintași ai săi, va rămâne mereu legat de ocrotirea splendidelor mănăstiri bucovinene. Gândul său mărturisit adesea are azi o reverberație aparte: În actuala situație, conform Statutului BOR, cel care va administra temporar eparhia este Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Damaschin Dorneanul”, se precizează într-un comunicat.

Mormântul înaltului prelat se află la mănăstirea Sihăstria Putnei din județul Suceava.

Conform legislației în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu COVID-19, după punerea în sicriul sigilat, trupul IPS Pimen va fi predat reprezentaților BOR.

Născut în localitatea buzoiană Greabănu, la 25 august 1929, el a devenit călugăr în 1951, sub numele Pimen.

A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi s-a specializat la Universitatea din Koln.

De-a lungul timpului, Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la mănăstirea Văratec, preot la mănăstirea Durău, muzeograf la mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

În ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi a urcat pe scaun la 3 martie 1991.

În anii ce au urmat, la fel ca alți înalți prelați ai BOR, Pimen a fost acuzat de colaborare cu fosta Securitate comunistă, sub numele conspirative „Sidorovici” și „Petru”.

Contestațiile făcute la Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au fost respinse în mod irevocabil în 2012, astfel că Pimen a rămas cu verdictul de turnător.