S-au împlinit, vineri, 32 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor din Brașov.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, angajații unei secții de la uzina de autocamioane Steagul Roșu intrau în grevă.
Mișcării de protest i s-a alăturat apoi o bună parte a locuitorilor orașului.
Revolta din Brașov avea să prevestească sfîrșitul regimurilor comuniste din Europa răsăriteană, în 1989.
La 15 noiembrie 1987, în marşul lor spre centrul oraşului, manifestanţii scandau „Jos Ceaușescu„!
A urmat intervenția brutală a trupelor de securitate. Peste 280 de persoane au fost arestate.
Regimul comunist a vrut iniţial să îi execute pe cei care au iniţiat revolta, dar a renunţat la plan sub presiunea opiniei publice internaționale.
În urma unui proces înscenat, 61 de muncitori au fost condamnati cu pedepse la locul de muncă între șase luni și trei ani.
Ei au fost deportați în diferite colțuri ale țării.
32 de ani, nici un vinovat
22 dintre participanții la revoltă (care au murit între timp) au fost comemorați vineri în Brașov.
Dar, la mai bine de trei decenii de la acel eveniment, justiția română nu a identificat vreun vinovat pentru reprimarea violentă a manifestației muncitorilor.
Care să fie cauzele?
Istoricul Marius Oprea a spus la Europa FM că în 1987 au fost aduși în Brașov anchetatori penali din întreaga țară.
„Acești anchetatori penali, în genere, după 1989 au avut cariere glorioase – în special în serviciile de informații din România. Așa cum am văzut deja că s-a întîmplat cu Vasile Hodiș, cel inculpat pentru uciderea lui Gheorghe Ursu.
Or, în această situație, haideți să multiplicăm numărul și vom afla și de ce este așa de greu, nu?”, a spus Marius Oprea.
„Participarea lor la anchetarea muncitorilor – anchetare care s-a făcut, după toate mărturiile lor, cu o foarte mare sălbăticie – i-ar fi incriminat și incriminează și Serviciul Român de Informații”, a adăugat el.
La o săptămînă de la evenimente, trei studenți de la Facultatea de Silvicultură (Cătălin Bia, Lucian Silaghi și Victor Șerban, n.red.) au pus o pancartă în fața cantinei din strada Memorandumului pe cre scria <<Nu vrem ca muncitorii arestați să moară>>.
În afara acestor două cazuri nu s-a petrecut nimic.
Avem de-a face cu un fenomen straniu: se încearcă acreditarea ideii de <<rezistență prin cultură>> pentru a masca o tristă realitate, și anume că intelighenția românească a devenit anticomunistă după căderea comunismului”, a încheiat Marius Oprea.
